NEUROINFLAMMATION IN ACUTE TRAUMATIC BRAIN INJURY
”Gr. T. Popa” University of Medicine and Pharmacy, Iași, Vlad Hartie, Maria Comănescu
et al.
Neuroinflammation is an inflammatory process that occurs in the central nervous system (CNS), including the brain and spinal cord. It can be triggered by various conditions such as traumatic injuries, infections, neurodegenerative diseases (e.g., Alzheimer's or Parkinson's), autoimmune disorders, or metabolic stress. In cases of acute traumatic brain injury, neuroinflammation is caused by the primary injury and can exacerbate the evolving tissue pathology. The cells involved in the primary brain injury initiate a series of pathological reactions that involve a response from the immune system. It is this immune response that initiates neuroinflammation and leads to pathological consequences over time. The immune response varies depending on the injury mechanism, the location of immune cells in the brain, as well as the affected individual. Understanding the signals that initiate neuroinflammation and the context in which they arise can be crucial for understanding the contributions of immune cells in both pathology and regeneration. This article aims to review a number of factors that could influence the behavior of immune cells following acute traumatic brain injuries and the role of Interleukin-6 in neuroinflammation.
Consideraţii clinico-epidemiologice în legătură cu ulcerul primar la copil – studiu retrospectiv pe 5 ani
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“, Iaşi, România, Smaranda Diaconescu, Ancuţa Ignat
et al.
Ulcerul peptic primar se menţine frecvent la copiii din ţările în curs de dezvoltare cu o incidenţă crescută a infecţiei cu H. pylori. Autorii au efectuat un studiu retrospectiv pe 84 de copii internaţi în Clinica V-a Pediatrie Gastroenterologie cu diagnosticul de boală ulceroasă între anii 2007-2023. Criteriile de includere în studiu au fost simptomatologia clinică sugestivă şi endoscopia pozitivă. În lotul studiat au existat 79 de copii cu ulcer primar şi 5 copii cu ulcer secundar. Raportând datele la o populaţie pediatrică de 1.400.000 de copii în nordestul României, incidenţa afecţiunii a fost de 5.64/100.000 iar frecvenţa a fost de 2,58% faţă de totalul de 3.052 de endoscopii digestive superioare efectuate în perioada menţionată. Raportul băieţi: fete a fost de 1.46:1 iar 77,41% dintre pacienţi proveneau din mediul urban. Ulcerele au debutat prin sindrom funcţional digestiv în 70,89% dintre cazuri sau printr-o complicaţie în 29,11% dintre cazuri. Prin endoscopie digestivă superioară au fost identificate 62 de ulcere duodenale (UD) şi 10 ulcere gastrice (UG). La 7 copii debutul prin perforaţie a permis identificarea intraoperatorie a leziunilor. În 70,89% dintre cazuri a fost demonstrată prezenţa cu infecţie cu H. pylori. Factorii favorizanţi pentru această boală au fost: dieta necorespunzătoare (63,16%), fumatul (57,89%), consumul de alcool (15,78%), stresul psihologic (27,27%). Am obţinut o corelaţie semnificativă între numărul mare de membri ai unei familii (r = 0,63%; p = 0,002), statusul socioeconomic scăzut (r = 0,87, p = 0,0003) şi infecţia cu H. pylori. Tratamentul antibacterian a utilizat tripla terapie standard la 73,33% pacienţi, cvadrupla terapie bazată pe bismut la 16,66% copii şi terapia secvenţială în 10% dintre cazuri. Rata globală de eradicare moderată obţinută (66,66%) poate fi considerată o dovadă indirectă a rezistenţei mari la claritromicină la copiii din România.